Ati selectat categoria: Instalatii « 123456789...1213 » A.C.IMPIANTI SRL ARAD Str. PADURII nr. 75 240476 Lucrari de instalatii electrice ACQUA EXPERT INSTALL SRL SEITIN Str. 1 MAI nr. 1 Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire cent ... ADRIAN COMPACT SRL ARAD ZONA INDUSTRIALA MICALACA I EST 0723268665 Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire cent ... AIR DUCTING SRL ARAD Str. GHIBA BIRTA nr. 42-46, bl.2B, ap. 18 Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire cent ... ALERA DESIGN SRL ARAD Aleea AMARA nr. 2, bl.X-40, sc. C, ap. 14 Alte lucrari de instalatii si de constructii auxili ... AMARAD SA ARAD Calea AUREL VLAICU nr. 139-151 0257289850 Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire cent ... AMBRA SERVICE SRL SOCODOR nr. 135 Lucrari de instalatii electrice ANCRIS SYSTEM SRL VLADIMIRESCU Str. PROGRES nr. 68, bl.C-1, sc. 2, ap. 5 Lucrari de instalatii electrice ANDRASESCU COMPANY SRL TISA NOUA nr. 354 Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire cent ... ANDRE & ANDREI SRL PANCOTA Str. AVRAM IANCU nr. 22 0257466444 Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire cent ... ANDRESIM SRL ARAD Str. FOISOR nr. 24 0357401777 Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire cent ... ANDROMEDA SERVICE SRL ARAD Str. GORUNULUI nr. 24 0257256858 Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire cent ... ANDY & CLAU SRL CICIR nr. 263 Lucrari de instalatii electrice APA PLUS 97 SRL LIPOVA Str. PETRU RARES nr. 43/A Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire cent ... AQUA SERVINSTAL SRL ARAD B-dul DECEBAL nr. 26, ap. 2 Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire cent ... AQUA THERM SRL ARAD Str. ANDREI SAGUNA nr. 164, ap. 2 0257211513 Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire cent ... ARIANA SRL ARAD Str. CENAD Bl. 226, ap. 23 Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire cent ... ARITOP SRL ARAD Str. DR.CORNEL RADU Bl. 315, sc. C, ap. 1 Lucrari de instalatii sanitare si de incalzire cent ... ATM MEDIA COMPANY SRL ARAD Str. BUCOVINEI nr. 1 Lucrari de instalatii electrice AUTOX SRL LIVADA HALA 5 nr. FN Lucrari de instalatii electrice « 123456789...1213 »

Delirium tremens: BNR agentie imobiliara!Delirium tremens: Banca Naţională agenţie imobiliară! A fost de ajuns ca FMI, după mai mult de doi ani de minciuni interesate despre sta­bilitatea băncilor din România, să anunţe că problemele datoriilor din Grecia ar putea afecta şi Europa de Est, şi aceasta îndeosebi prin intermediul băncilor greceşti care s-au în­tins ca ciupercile prin zonă, că BNR a avut imediat grijă să lase să se scurgă „pe surse” asigurări că este gata, în caz de nevoie, să finanţeze cu li­chidităţi respectivele bănci şi, atenţie!, dincolo de operaţiunile uzuale, să le împrumute contra garantării cu sediile lor!

Trecem peste faptul că sediile din România ale băncilor greceşti pot fi închiriate şi deci nu pot fi gajate, dar, să fim serioşi, chiar dacă ar fi în proprietatea băncilor, cu asta se ocupă o bancă centrală, să devină agenţie imobiliară pentru valorificarea unor garanţii imobiliare în caz de neonorări de plăţi?! Şi-apoi nu asta este problema!

Problema este ce obligaţii are BNR şi, prin implicaţie, poporul român faţă de nişte bănci străine, indiferent care ar fi acestea, căci doar în cazul în speţă este vorba de bănci greceşti?!

De fapt, există numai obligaţii de sistem faţă de deponenţi, pentru a nu se propaga nefericite reacţii în lanţ de retrageri.

Dar atât, în rest soarta băncilor respective este treaba lor! Nu le-a cerut poporul român să vină în România! Au venit de bunăvoie şi nesilite de nimeni!

Nu mai pot să-şi ţină businessul, adio! BNR să le asi­gure doar că poporul român (individuali şi firme) le va rambursa împrumuturile contractate în graficul stabilit.

Dar că nu mai fac profit sau că, absolut firesc, deponenţii le abandonează în favoarea altor bănci sau că staff-urile lor externe nu numai că nu le mai finanţează, dar le mai şi storc de bani ca să facă faţă în ţara de origine - toate acestea constituie treaba lor, şi nu a poporului român!

Nu este oricum treaba poporului român să le salveze pentru că ele sau mamele lor, de unde ori fi, au dificultăţi! Nu poporul român le-a făcut dificultăţi, ci dificultăţile le-au fost făcute fie de alţii, fie de ele însele!

Şi-apoi cu ce drept BNR îşi angajează re­sur­se spre a „le ajuta”? Sau crede cumva BNR că re­sursele ei vin din ceruri, şi nu din operaţiuni fi­nanţate în ultimă instanţă - pe orice parte ar fi întoarse lucrurile - din munca poporului român?!

Nu crede BNR că a fost de-ajuns că, pe parcursul anilor 2009-2010, în virtutea acordului mur­dar cu FMI, statul român a înlocuit pe piaţă, pe cheltuiala sa, finanţarea privată externă care fu­sese oprită tocmai de către băncile străine în con­tul subsidiarelor lor din România, înlocuire care a permis exact acestor subsidiare să se scoa­tă din criză, în timp ce statul român s-a afun­dat în criză şi, din cauza îndatorărilor în­lăn­ţuite, nu va mai ieşi probabil niciodată din co­limatorul îndatorării doar pentru a plăti da­to­riile vechi?!

Nu este de ajuns acest preţ imens şi fără rost pus pe capul poporului român doar pentru ca să fie fericite băncile străine?!

Căci clar, în plină criză, acestea au continuat să prospe­re, în timp ce economia se prăbuşea, salarii­le scădeau, programele sociale erau amputate şi impozitele creşteau. Mai trebuie încă un val de „ajutorare” a băncilor străine?! Şi pentru ce?

Pentru ca din nou să mai scadă salariile, pen­siile, asistenţa socială şi pentru ca din nou să crească impozitele? Pentru ca bibelourile de porţelan ale dlui Isărescu pe care le constituie băncile străine să nu mai plece din România?

Înainte de a turna noi poveri în capul poporului român, dl Isărescu ar trebui să se întrebe ce pierde poporul român dacă pleacă din România aceste bănci. Îi spunem noi cu mâna pe inimă, dacă domnia sa n-are răspunsul: nimic!

S-a arat cumva vreun hectar sau s-a întors cumva vreun şurub în România cu banii împrumutaţi de băncile cu pricina?! Puşchea pe limbă! Doar s-au învârtit, în propriul profit, nişte bani în credite de consum pentru fraieri şi în proiecte imobiliare pentru baştani!

Sursa: Jurnalul NationalDaca te zgarcesti la maruntis pierzi sume mult mai mariLa achiziţionarea unui apartament nou, Pop s-a bucurat că trebuia să plătească doar un avans, restul de bani urmând a fi achitat la predarea locuinţei. Însă, după câteva luni a aflat că lucrările au fost oprite, că va fi amânat termenul de predare şi că dezvoltatorul a dat faliment. După o ceartă straşnică între Pop şi Carmen, dar şi după ce Pop s-a mustrat singur pentru faptul că nu a verificat situaţia dezvoltatorului înainte de a semna, cei doi Escu au ajuns la concluzia că este mai bine să cumpere un teren pe care să-şi construiască o casă.
- Decât să mai luăm tot felul de ţepe, mai bine luăm un teren şi ne construim singuri casa. Aşa nu mai are nimeni cum să ne păcălească, propune Pop.
- Foarte bună idee! Aşa vom avea şi noi o casă nouă pe care o facem cum vrem să fie, se entuziasmează Carmen.
- În funcţie de bani. Nu vom putea să o facem chiar cum vrem. Trebuie să ne limităm la resursele financiare pe care le avem.
- Lasă dragă că vedem noi ce bani vom avea. Tu găseşte terenul şi lasă în grija mea cum vom face casa, începu Carmen să viseze.
Aşa că Pop a început iar să caute pe Internet, însă de această dată terenuri, nu apartamente noi. S-a uitat pe toate website-urile posibile şi imposibile timp de vreo săptămână pentru că nu vroia să facă tranzacţia printr-o agenţie, ci direct de la proprietar. „De ce să plătesc comision unei agenţii pentru ceva ce pot face şi eu? Ce rost are să dau bani aiurea când o agenţie nu îmi oferă niciun serviciu în plus faţă de ceea ce fac singur?”, se gândea Pop. Până la urmă a găsit pe www.terenuri.net câteva oferte care i s-au părut interesante şi aflate aproape de o gură de metrou, de magazine mai mari şi având toate utilităţile. Aşa că a luat-o pe Carmen de mână şi s-au dus să le vadă.
Chiar dacă era „în câmp” şi nu avea utilităţile aduse la proprietate, dar pentru că era mai ieftin, cei doi Escu s-au decis asupra unui teren şi l-au cumpărat. S-au bucurat când au văzut că şi proprietarul, om chibzuit, evita să lucreze cu un agent imobiliar. După ce au terminat cu actele de proprietate, s-au dus la un arhitect recomandat de un coleg de serviciu al lui Pop să le proiecteze casa. Carmen ştia deja cum trebuie să fie aceasta şi i-a spus arhitectului tot ce dorea să aibă în noua ei locuinţă. Pop a mai temperat-o şi a încercat să se încadreze în 100-150 mp pentru a nu plăti impozit mare şi pentru a-şi permite să o realizeze şi să o întreţină. Până la urmă au ajuns la un compromis şi au fost mulţumiţi amândoi. Acum, arhitectul le-a spus că trebuie să ia un geodez care să facă unele teste de sol pentru a ştii cum trebuie realizată fundaţia.
Au plătit serviciile acestuia şi au primit rezultatele. Terenul era bun pentru construcţie şi nu necesita o fundaţie mare şi scumpă. Aşa că arhitectul le-a arătat proiectul la care au mai făcut câteva modificări, cerute de Carmen, şi au ajuns la partea cu autorizaţia de construire care trebuia obţinută de la primărie. Au depus documentaţiile şi au aşteptat autorizaţia. Numai că, în locul acesteia, primăria le-a dat „o hârtie” pe care scria că nu au voie să construiască pe acel teren deoarece exact prin acel loc treceau conductele de gaz ale oraşului. Astfel, pe acel lot era interzisă realizarea de construcţii. Abia atunci au înţeles de ce fostul proprietar se grăbea să vândă, de ce l-a dat mai ieftin, de ce a făcut el toate demersurile „scutindu-i pe ei de bătăi de cap şi de drumuri” şi de ce evita să lucreze cu un agent. Abia atunci au înţeles că au fost păcăliţi încă odată.
„Aşa îmi trebuie dacă sunt prost. Nu mă mai satur de atâtea ţepe. M-am zgârcit să nu dau comision unei agenţii şi nu am apelat la un broker imobiliar care sigur ar fi verificat astfel de informaţii înainte de a promova oferta respectivă. Ar fi trebuit să ştiu că serviciile unui profesionist sunt foarte utile dacă nu te încăpăţânezi să te zgârceşti la mărunţiş. Am făcut aceeaşi prostie pe care o fac unii dintre cei care se implică în procese fără avocat şi de care râd. Am ajuns şi eu, marele avocat, de râsul ţeparilor. Şi pentru ce? Pentru câteva sute de euro pe care le dădeam unui broker, dar măcar eram sigur că voi putea folosi terenul pentru a-mi face o casă. Aşa am ajuns să dau bani aiurea pe teren, pe geodez, pe arhitect şi să nu îmi fac nici casa”, să căina Pop, dar era prea târziu.

Din episoadele trecute: Escu, Pop Escu, este un tânăr care a devenit avocat de câţiva ani şi care s-a căsătorit cu Carmen tot cam atunci. De când se cunosc au stat cu chirie prin mai multe cartiere din Bucureşti. Câteva luni au stat într-o garsonieră de 17 mp din Berceni, confort III, 800 de lei/lună, complet utilată şi mobilată. Însă, pentru că s-au mutat în grabă au avut neplăceri: carcalaci, loc de parcare, găştile de cartier… Până la urmă au fost nevoiţi să se mute din cauza bagabonţilor de la colţ care făceau gălăgie şi se luau de Carmen. S-au mutat într-o garsonieră din Tineretului, dar au descoperit că nu au apă caldă şi gaz. De aceea, s-au mutat din nou, de această dată în Brâncoveanu, într-o garsonieră de 32 mp, la etajul unu, cu 900 de lei/lună. Aici, după mai multe probleme mărunte (loc de parcare şi copii care se dau cu rolele prin casă), au avut surpriza să fie inundaţi şi să li se dea foc la balcon. Nemaisuportând toate acestea s-au hotărât să îşi cumpere un apartament nou. Numai că, la câteva luni după ce au achitat avansul, dezvoltatorul a dat faliment.
Atenţie! Acesta este un pamflet cu personaje imaginare create pentru a pune în discuţie problemele care apar în viaţa de zi cu zi a proprietarului sau a chiriaşului unei locuinţe şi să găsească rezolvări la acestea. Intenţionăm să atragem atenţia asupra unor aspecte care trebuie luate în seamă în cazul unei mutări într-o locuinţă pentru a nu fi nevoiţi ulterior să ne mutăm în altă parte, să suportăm neplăceri sau chiar să ajungem la fapte mai grave (certuri, bătăi, distrugeri de bunuri etc.).Noi (nu) vrem pamantOdinioară cele mai vânate de investitori, terenurile sunt acum cele mai ocolite. Motivul? Sunt cel mai dificil de evaluat, vândut și administrat.

În anii de dinaintea crizei pre­țu­rile terenurilor creșteau de la o săptămână la alta, investitorii se înghesuiau să cumpere hectare de terenuri pentru proiecte rezidențiale, centre comerciale sau clădiri de birouri, în timp ce tranzacțiile se făceau în avion, cum glumea un dezvoltator la un seminar.

Acum, prețurile s‑au redus cu peste 50% în ultimii ani, iar cei care fac legea sunt cumpărătorii. Cei mai activi cumpărători sunt de departe discounterii și lanțurile de hipermarketuri. Și al lor va fi și anul care urmează.

LEGEA RETAILERILOR. Unul dintre cei mai activi jucători de pe piața terenurilor este retailerul german Lidl, care a pornit încă de anul trecut ofensiva pe piața românească.

A cumpărat terenuri în București, printre care amintim o parte din plaftorma Frigocom, deținută de spaniolii de la Gran Via, și un alt teren deținut de Pepsi pe strada Doina, dar și în alte orașe ale țării. Și nu vor să se oprească aici.

La începutul acestei luni, oficiali ai Lidl au declarat la prima conferință de presă susținută în România că sunt în continuare în căutarea unor terenuri pentru viitoarele magazine.

„Suntem în căutarea unor terenuri cu suprafețe cuprinse între 4.000 și 10.000 metri pătrați, care să aibă un acces bun pentru camioane și care fie situate pe străzile principale.

Acum avem două centre logistice, unul la Chiajna și altul la Ploiești, iar anul viitor vom finaliza construcția celui de la Iernut, din județul Mureș”, a declarat Sergiu Fala, directorul de expansiune al retailerului.

Terenul pe care va fi amplasat noul centru logistic a fost cumpărat anul trecut și are o suprafață de 40.000 de metri pătrați. Și Selgros a pus mâna în acest an pe un teren de 40.000 mp la Constanța, iar valoarea tranzacției ar putea depăși opt milioane de euro.

„Într‑adevăr, marii retaileri își urmea­ză planurile de expansiune manifes­tân­du‑și interesul pentru terenuri de suprafețe relativ mari și acces facil la in­frastructură, oferind prețuri destul de mici, având în vedere că în această perioadă au o putere semnificativă de a negocia”, a comentat pentru MONEY EXPRESS Marius Grigorică, Senior Business Analyst în cadrul companiei de consultanță imobiliară DTZ Echinox.

Un alt retailer care urmărește piața și caută noi oportunități este și Cora, care a cumpărat doar în ultimii doi ani terenuri în valoare de 50 de milioane de euro, iar bugetul pentru acest an, destinat achizițiilor, se ridică la 40 de milioane de euro.

Intențiile belgienilor sunt clare: Cora vrea să se extindă pe piața locală și așteaptă de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) unda verde pentru un împrumut de 210 milioane de euro, dintr‑un plan masiv de 397 de milioane de euro, bani destinați pentru deschiderea de noi unități.

În plus, belgienii s‑au lansat și în hora dezvoltatorilor de mall‑uri, cu un buget de 300 de milioane de euro pentru proiecte comerciale la Constanța, Brașov și Bacău.

VÂND TEREN, CAUT CUMPĂRĂTOR. Interesul pentru terenuri se va reduce în următoarea perioadă, iar proprietarii care simt presiunea băncilor vor fi nevoiți să vândă în pierdere.

Aici putem aminti și de cazul ministrului Elena Udrea, care a fost nevoită să cedeze terenul din Bucureștii Noi, cu tot cu creditul contractat de la BRD.

Gigi Becali a vândut și el un teren de 20.000 de metri pătrați celor de la Portland Trust, pe care se spune că ar fi încasat peste zece milioane de euro.

„În actualul context economic, investitorii din real estate sunt interesați în general să‑și plaseze capitalul în active lichide și generatoare de venituri. Cu toate acestea, pentru investitorii speculativi, mai prezintă interes și terenurile aflate în locații bune ce pot fi achiziționate la prețuri mult reduse față de valoarea de piață”, spune Marius Grigorică, precizând că astfel de distressed assets au fost scoase la vânzare în ultima perioadă și de către bănci.

De exemplu, un teren situat în imediata vecinătate a Pieței Revoluției și care beneficiază de reglementări urbanistice foarte bune este scos la licitație pentru un preț de aproximativ 1.300 euro/metru pătrat.

De cealaltă parte, sunt și dezvoltatori care ar vrea să vândă din portofoliul de proprietăți pe care îl dețin, însă cumpărătorii nu se înghesuie la ușa lor, în timp ce alții preferă să‑și păstreze terenurile pentru perioada mult așteptată, când piața imobiliară va arăta semne certe de revenire.

Compania RomReal, prezentă pe piața românească prin subsidiara Westhouse Group, are un portofoliu de 120 de hectare de terenuri, cele mai multe în județul Constanța, a căror valoare s‑a redus cu 70% din 2008 încoace.

„Pentru a‑și asigura poziția pe piața locală, compania intenționează să vândă o parte din terenuri pentru a acoperi cheltuielile minime de operare. Când piața imobiliară își va reveni, ne vom con­centra pe proiecte rezidențiale. Primul semn al revenirii pieței va fi atunci când băncile vor fi dispuse să împrumute din nou”, declarase recent pentru money.ro Harris Palaondas, reprezentantul RomReal.

Unul dintre terenurile din județul Constanța, cu o suprafață de peste 7.000 de metri pătrați, a fost dat spre închiriere, iar venitul din exploatare a adus companiei 170.000 de euro în prima jumătate a acestui an. Dar, cei care vor fi interesați de achiziția de terenuri nu vor face împrumuturi la bănci și vor trebui să vină cu bani de‑acasă.

„Având în vedere că piețele financiare din regiune nu dau semne de revenire în viitorul apropiat, este puțin probabil ca băncile să finanțeze achiziția de terenuri, ce nu asigură o sursă de rambursare imediată a debitorului, motiv pentru care cererea pe piața terenurilor ar putea să scadă în continuare, adâncind astfel dezechilibrul față de multitudinea de terenuri scoase la vânzare”, a mai adăugat Marius Grigorică, concluzionând că toate acestea ar putea conduce la o oarecare scădere a prețurilor terenurilor.

PLATFORME. Terenurile fostelor ­fabrici comuniste au fost și ele obiectul tran­zac­țiilor din ultimii ani.

Cea mai mare tranzacție care a fost parafată anul acesta a fost vânzarea celor 35 de hectare deținute de Chimopar București la ieșirea din oraș spre Autostrada Soarelui, firmă controlată de omul de afaceri libanez Jaffal Imad, către Maveco Holdings, o companie înregistrată în Cipru.

Chimopar a anunțat că valoarea tranzacției este de 18 milioane de euro fără TVA și se pare că și IKEA a fost interesată de acest teren, oferind 22 de milioane de euro, însă oferta a fost condiționată.

Tranzacția care a atins recordul ultimilor ani este cea parafată anul trecut de suedezii de la IKEA pentru preluarea platformei de 5,1 hectare de la Timpuri Noi, pentru 34,6 milioane de euro.

Cora a căutat oportunități și a găsit: anul trecut a cumpărat platforma Hidromecanica din Brașov ce are o suprafață de 3,9 ha, pentru suma de 12,6 milioane de euro, în urma unei executări silite, dar și terenul fostei fabrici de confecții Asco Bacău, de 3,5 hectare, pentru care a plătit 13,65 milioane de euro.

Tot în acest an, acționarii Turbomecanica București și‑au dat avizul pentru relocarea activității de producție și vânzarea terenului de 3,4 hectare de pe Bulevardul Maniu, pentru cel puțin 11,5 milioane de euro, fără TVA.

„Ne aș­teptăm ca prețurile terenurilor să fie relativ stabile pe termen scurt. Dacă vom mai asista la scăderi, acestea vor apărea în urma unor procese normale de negociere. Pentru 2012, prețurile nu vor avea fluctuații semnificative și vom vedea cel mult o ușoară scădere. Și pentru anul care urmează, interesul va veni tot din partea retailerilor”, a declarat pentru MONEY EXPRESS Cristian Răducea, Retail Consultant în cadrul companiei de consultanță imobiliară DTZ Echinox.

STRĂINII VOR TERENURI: ­AGRICOLE. Re­portajele și știrile transmise de publica­țiile și televiziunile străine par să fi atras atenția mai multor investitori în agricultură.

Au și de ce să fie entuziasmați: la noi, terenuri pârloagă se găsesc cu duiumul, iar prețurile sunt semnificativ mai mici decât în țările Europei de Vest.

Și nu numai ei scot bani frumoși. Și dezvoltatorii de parcuri eoliene au invadat deja dealurile din Dobrogea cu turbine.

DTZ se află în stadiul de negociere cu mai multe fonduri străine care sunt interesate de preluarea a mii de hectare de teren agricol, în special pentru cultivarea cerealelor tradiționale, dar și a plantelor pentru biomasă.

Prețurile terenurilor variază, în funcție de regiune, calitate, dar și de gradul de comasare, de la 1.000 de euro la 3.000 de euro pentru un hectar, iar ca evoluție Marius Grigorică spune că acestea au revenit la valorile din 2002 și 2003.

Totuși, dacă cererea va înregistra o creștere, ne putem aștepta la ușoare corecții ale prețurilor, dar nu vor atinge nivelurile înregistrate în țările vestice, unde un hectar poate fi de 40 de ori mai scump decât în România.

Sursa: Money Expresssursa: flux imobiliarCiteste si stirile imobiliarePreturile apartamentelor scad, insa notarii impun valori minime in crestere
Atentie! Disparitia executorilor bancari va da fiori reci restantierilor
Super-bogatii revigoreaza piata imobiliara de lux din lume, dupa patru ani de criza
Ca-n vremurile bune: Romanii grabesc pasul spre banci, ca sa ia ultimele credite pe care si le mai permit
Cand e chiria mai buna ca rata
BCR a dat credite de 300 de milioane de euro prin „Prima casa“ 4, adica jumatate din plafon
Preturile de vanzare ale apartamentelor au scazut cu circa 15% in 2011
Marile cartiere ale crizei: Mii de apartamente au ramas “pe hartie”
Constructiile de locuinte au scazut si anul trecut
Ce trebuie sa faci ca sa revinzi in profit un apartament
Asigurarea pentru casa te costa mai mult in 2012
Prima Casa: Restrictiile impuse proprietarilor s-ar putea relaxa
Prin Prima Casa 4 s-au vandut locuinte de peste 300 de milioane de euro
Chiriile la apartamentele de 3 si 4 camere - prima crestere dupa trei ani de scaderi
Capcana imobiliara de sub umbrela insolventelor
Topul celor mai scumpe birouri cumparate in criza
24-26 februarie 2012- O noua sesiune de cursuri oficiale de agent/broker imobiliar
Cresc cererile de refinantare pentru proiectele imobiliare
Piata rezidentiala isi va reduce dependenta de programul „Prima Casa“
Productia schimba fata spatiilor industriale
Piata spatiilor comerciale a ajuns la cel mai inalt nivel din 2008
Prima Casa: numerosi cumparatori au luat teapa si vor sa modifice sau sa-si schimbe apartamentele
Marii dezvoltatori imobiliari straini au ghinion in Romania
Tranzactiile imobiliare se vor dubla in acest an pe seama eliberarii portofoliilor toxice
Modificari la Prima Casa: Liber la executari silite!
Ultimii 7 ani pe piata de retail: 2005, anul antreprenoriatului. Acum am revenit in 2002, blocati de dobanzi uriase
Investitiile in imobiliare au crescut la 115 miliarde de euro in 2011
Numai 48 de credite Prima casa pentru constructia de locuinte in etapa a patra a programului
Reparatiile la bloc se fac din banii proprietarilor
Pierzatorii speculei imobiliare