Ati selectat categoria: Mobilier « 12...232425262728293031 » VIORELLA - EXIM SRL ARAD Str. COCORILOR nr. 57, bl.2, ap. 5 Fabricarea altor produse din lemn VLAS SRL ARAD Str. COCORILOR nr. 7 0257271424 Productia mobilierului pentru birou si magazine (ex ... WESTERNWALD SRL CERMEI Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnulu ... WOOD LAB SRL ARAD B-dul REVOLUTIEI nr. 49-53, sc. A, ap. 39 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnulu ... WOOD TRADING SRL ARAD Str. MARESAL ION ANTONESCU nr. 47, bl.L4, ap. 1 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnulu ... WOOD WORKS SRL ZIMANDU NOU nr. F.N. Productia mobilierului pentru bucatarii ZIMBRAN NICOLAE ZIMBRAN PF IOSAS nr. 134 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnulu ... ZLATARIU IOAN ZLATARIU IOAN AF ARAD Str. REMUS nr. 10 0257285197 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnulu ... ZOLI & EDITH SRL LIPOVA Str. SOIMOS nr. FN Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnulu ... « 12...232425262728293031 »

Volumul lucrarilor de constructii a crescut cu 7,6%, in noiembrie 2011Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în luna noiembrie 2011 faţă de luna octombrie 2011, ca serie brută cu 7,6%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Faţă de luna noiembrie 2010, volumul lucrărilor de construcţii a crescut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 16,7%, respectiv cu 14,0%.

În perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2011, comparativ cu perioada similară din 2010, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 2,8%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 1,1%.

În luna noiembrie 2011, volumul lucrărilor de construcţii (serie brută) a crescut faţă de luna octombrie 2011, cu 7,6%, creştere evidenţiată la toate elementele de structură. Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 18,8%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, cu 12,5% şi lucrările de construcţii noi, cu 3,8%.

Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la clădirile rezidenţiale (+18,6%), clădirile nerezidenţiale (+16,2%) şi construcţiile inginereşti (+2,3%).

Volumul lucrărilor de construcţii, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna noiembrie 2011, comparativ cu luna octombrie 2011, a înregistrat o creştere cu 3,0%.

Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+15,7%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+4,3%). La lucrările de construcţii noi s-a înregistrat o scădere cu 1,2%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile rezidenţiale (+10,1%), la clădirile nerezidenţiale (+3,3%) şi la construcţiile inginereşti (+0,1%).

Faţă de luna noiembrie 2010, ca serie brută, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 16,7%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de reparaţii capitale (+18,5%), la lucrările de construcţii noi (+18,4%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+11,4%).

Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat creşteri la clădirile rezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 24,3%, respectiv cu 23,8%. La clădirile nerezidenţiale volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 1,1%.

Volumul lucrărilor de construcţii, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna noiembrie 2011, comparativ cu luna noiembrie 2010 a crescut cu 14,0%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de reparaţii capitale (+23,7%), la lucrările de construcţii noi (+18,4%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+6,2%).

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile rezidenţiale (+20,2%), la construcţiile inginereşti (+19,3%) şi la clădirile nerezidenţiale (+3,7%).

În perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2011, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2010, volumul lucrărilor de construcţii, serie brută, a crescut cu 2,8%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de reparaţii capitale (+14,1%) şi la lucrările de construcţii noi (+1,8%). La lucrările de întreţinere şi reparaţii curente volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 0,5%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 8,9%, respectiv cu 3,5%. La clădirile rezidenţiale, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 8,7%.

În perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2011, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2010, volumul lucrărilor de construcţii, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 1,1%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (+13,1%) şi la lucrările de construcţii noi (+0,1%). Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 1,4%.

Pe obiecte de construcţii au avut loc creşteri la clădirile nerezidenţiale (+10,4%) şi la construcţiile inginereşti (+1,1%). La clădirile rezidenţiale s-a înregistrat o scădere cu 7,8%.

Sursa: CapitalUltimele doua saptamani in care creditele se acorda dupa reguli vechiLa finalul lunii ianuarie, expiră termenul până la care băncile şi instituţiile financiare nebancare trebuie să adapteze normele de acordare a creditelor la cel mai recent regulament BNR.

Pe ultima sută de metri, apar promoţii pentru clienţii care preferă un credit de consum pe o perioadă mai lungă sau care doresc credit imobiliar cu avans redus.

Chiar dacă luna ianuarie este considerată în general una fără prea mare activitate, inclusiv în zona bancară, 2012 a început în ton de promoţie.

Alpha Bank a lansat o ofertă de credite imobiliare în euro cu avans minim de 15%. În numai câteva săptămâni, oferta se va schimba obligatoriu, iar creditele imobiliare vor porni cu un avans de cel puţin 20% - la lei şi 25% - la valută.

Carpatica a redus dobânzile la creditele de nevoi personale fără ipotecă. În prezent, banca oferă aceste împrumuturi pe perioade de până la 10 ani, faţă de maximum 5 ani, cât va fi obligatoriu în curând.

BCR acordă condiţii preferenţiale de costuri tuturor clienţilor care au un cont de salariu deschis la bancă, indiferent de vechime. Până în 2012, condiţiile preferenţiale se acordau doar celor care aveau un istoric cu banca.

Alte bănci au preferat însă să renunţe la ofertele promoţionale în aşteptarea noilor reglementări. UniCredit Ţiriac Bank nu a mai prelungit campania fără comisioane, iar Raiffeisen Bank a scumpit creditele de consum fără ipotecă.

Băncile prelungesc condiţiile actuale cât de mult posibil

Noile norme de creditare trebuie să treacă pe la BNR pentru aprobare, înainte de a fi implementate efectiv de instituţiile de credit. Data-limită de transmitere a noilor norme este finalul lunii ianuarie.

Până la validarea noilor condiţii de creditare, băncile pot utiliza normele în vigoare, motiv pentru care instituţiile de credit nu se grăbesc să depună documentaţia necesară la banca centrală.

Reprezentanţii BRD au precizat că cel mai târziu săptămâna viitoare vor trimite normele spre avizare, în timp ce Raiffeisen Bank şi BCR nu au dorit să comenteze acest aspect, atâta vreme cât termenul-limită pentru transmitere nu a fost depăşit.

Până în prezent, doar o bancă şi-a modificat oferta de creditare pentru populaţie, conform cu noile reglementări ale BNR. ING Bank a redus perioada de acordare a împrumuturilor de nevoi personale şi a schimbat structura celorlalte produse, conform noilor reguli prudenţiale.

Pentru ING Bank, impactul noilor reglementări ar putea fi mai mare decât în cazul majorităţii băncilor, deoarece banca olandeză are în România statut de sucursală a unei instituţii dintr-un alt stat membru UE.

Până în prezent, sucursalele băncilor din statele membre ale UE puteau să acorde credite pe baza aprobărilor din statul de provenienţă, fără a fi necesară şi validarea BNR.

În momentul introducerii noului regulament BNR, această facilitate a fost anulată. În plus, până la primirea avizului din partea Băncii Naţionale, gradul maxim de îndatorare pe care sucursalele îl puteau aplica era de 35%, cu excepţia creditului de consum în valută, unde pragul este de 10%.

Efectele noului regulament BNR

Conform noilor reglementări ale BNR, creditele de consum se vor putea rambursa în cel mult 5 ani, iar avansul la creditele imobiliare în valută nu poate fi mai mic de 25%, dacă solicitantul obţine venituri în lei.

În cazul creditelor de consum, băncile trebuie să ia în considerare şi o eventuală depreciere a leului faţă de moneda creditului atunci când acordă împrumutul. De asemenea, gradul de îndatorare se va calcula ţinând cont şi de o posibilă creştere a ratei de dobândă şi de o scădere a veniturilor solicitantului.

Cel mai mare impact îl vor resimţi însă cei care ipotecau locuinţa pentru a obţine credite de valori mari, fără a justifica utilizarea banilor.

În noile condiţii, dacă împrumutul nu are la bază un scop imobiliar (achiziţii, renovări etc.), atunci perioada de rambursare nu poate fi mai mare de 5 ani. În aceste condiţii, suma ce poate fi obţinută scade drastic.

Sursa: Curierul NationalCe aveti impotriva mallurilor?O parte dintre cititori şi-au manifestat în ultimii ani, cel puţin pe internet, dezamăgirea la auzul unor informaţii privind construirea unui mall nou.

“Încă un loc pentru piţipoance şi cocalari” sau “devenim oraş de malluri, bănci, shaormerii, farmacii şi cazinouri” sunt doar două dintre reacţiile stârnite de ştirile referitoare la malluri.

De unde aceste reacţii? Pe cine deranjează mallurile? Un prim argument dat de un coleg este faptul că mallurile au luat locul fabricilor care reprezentau producţie, în timp ce mallurile sunt locuri pentru consum.

Eliminarea fabricilor din interiorul oraşelor nu reprezintă însă o particularitate a Bucureştiului. Faptul că majoritatea acestor fabrici nu au fost mutate şi eficientizate reprezintă însă eşecul programelor de privatizare, care au permis investitorilor care au cumpărat vechile întreprinderi “pe nimic” să le vândă în perioada de boom imobiliar cu zeci de milioane de euro pentru terenurile de sub ele, fără a crea în schimb niciun loc de muncă în altă parte.

Astfel s-a ajuns ca terenurile a zeci de foste fabrici din Bucureşti să fie în prezent în proprietatea unor dezvoltatori imobiliari pe care însă nu îi poate obliga nimeni să construiască fabrici în interiorul oraşului.

Din acest motiv, ei vor construi proiecte pentru care consideră că vor avea cerere: birouri, malluri sau locuinţe. Tot piaţa, companiile şi consumatorii vor regla acest mecanism.

Dacă nu este nevoie de case, nu sunt bani pentru achiziţii, nu se mai construiesc. Sau se vor construi mai ieftin. Dacă investitorii vor considera că sunt prea multe malluri, nu vor mai aloca bani.

Bineînţeles, sunt proiecte mai bune şi altele mai proaste. Unele plasate mai inspirat, care au atras chiriaşi mai buni, iar altele care au intrat sau vor intra în faliment.

Construcţia aceea modernă însă, în care s-au investit zeci sau chiar sute de milioane de euro şi care a apărut, de cele mai multe ori, pe locul unor ruine, nu va dispărea.

Iar pentru falimentul unui mall nu plăteşte cetăţeanul şi nici statul, ci băncile şi investitorii care şi-au făcut calculele greşit.

Vă amintiţi cozile de 20-30 de minute de la supermarketuri? “Eu mai cumpăr ceva, tu mergi şi aşază-te de acum la coadă.” Acele cozi au ţinut de multe ori loc de analize privind fezabilitatea proiectelor.

Rudele şi prietenii care aveau ocazia să călătorească în străinătate se întorceau cu genţile pline de haine. Acum poţi găsi aceleaşi produse şi în mallurile din România.

Poate preţurile nu sunt încă la acelaşi nivel, dar cu cât vor fi mai multe magazine, cu atât retailerii vor fi mai forţaţi să se bată pentru clienţi, reducând astfel preţurile.

De haine şi de mâncare este în permanenţă nevoie. Cu ce le vom cumpăra? Nu este responsabilitatea dezvoltatorilor de malluri.

Sursa: Ziarul Financiarsursa: flux imobiliarCiteste si stirile imobiliareCum dau dezvoltatorii “tepe” cu viciile de constructie
BCR a depasit pragul de 1 miliard de euro acordat pentru Prima casa
Bancile nu mai fac afaceri imobiliare pentru ca banii se intorc greu
Vesti proaste pe toate fronturile real estate-ului autohton
Vanzarea casei va fi nula fara atestatul energetic
Guvernul vrea sa mai amane legea privind proprietatile nationalizate
Investitorii nu sunt interesati sa finanteze locuintele ANL, pentru ca nu-si recupereaza banii
Romania, repetenta Europei la restituirea proprietatilor
“Gaura” lasata de Guvern in imobiliare: Fara subventii, mai putini cumparatori
Dezghet pe piata apartamentelor vechi
2012 ar putea aduce o crestere pe segmentul spatiilor industriale
Mica evaziune imobiliara
Numarul autorizatiilor pentru constructii de locuinte a crescut cu 15,4% luna trecuta
ANL va finaliza anul acesta 1.800 de locuinte incepute anterior
O companie de consultanta imobiliara a evaluat proprietati imobiliare in valoare de 7 miliarde de euro in 2011
Imobiliarii: Din nou cu picioarele pe pamant, dar speram la mai bine
Ce terenuri scot la vanzare bancile in orase
Se modifica Programul Prima casa. Vezi schimbarile preconizate
Chiriasii ANL vor sa cumpere apartamentele in rate
Prima Casa se modifica. Reabilitarea termica este blocata in blocurile unde exista proprietari cu apartamente ipotecate la stat
Nu dati niciun ban agentilor imobiliari inainte de incheierea tranzactiei! Taxa de vizionare – complet ilegala
Dezvoltatorii de locuinte propun facturi mai mici cu 35% la utilitati
Topul celor mai mari cresteri ale chiriilor la spatiile de birouri
Jocurile imobiliare ale bancilor: Ce aduce 2012?
Romania, vanduta strainilor la metru patrat
Orasele cu cele mai multe birouri: Unde gasesti cele mai mici chirii
Volumul lucrarilor de constructii a scazut cu 63% in ianuarie 2012 ca serie bruta
Prima Casa. Unde sunt cele 2 miliarde de euro ale programului
Preturile nu mai scad, chiriasii nu mai pleaca
Cine sta in casele scoase la vanzare de RA-APPS